România: reset

Scris de admin pe December 9, 2012

Azi era ziua în care trebuia să facem un pas în plus în cursa pentru recâștigarea propriei demnități și redobândirea iluziei de democrație, de vox populi, de făuritori ai propriei noastre sorți.

Și cu toate acestea, la ora 14.00 a fost înregistrată o prezență la urne de abia 20%. Poate că vremea de afară ne-a pus bețe în roate și ne-a demotivat suficient demult, ca să nu mergem să punem ștampila pe buletinul de vot. Poate că nu mai avem încredere în nimeni și rămânem în expectativă, stând relaxați la căldură să aleagă alții pentru noi?

Am ajuns atât de blazați, atât de dezabuzați, atât de leneși, în ultimă instanță, încât să ne auto-refuzăm dreptul fundamental de a ne alege reprezentanții politici? Suntem atât de ignoranți? Oamenii pe care îi vor alege ceilalți, cei care au înfruntat azi noroiul și frigul și viscolul, oamenii pe care îi numim generic clasa politică nou-aleasă vor deveni în câteva luni țapi-ispășitorii pe care vom iubi să dăm vina atunci când unele lucruri vor merge din rău în mai rău. Dar ne stă mai bine să lătrăm pe la colțuri, ne stă bine să facem iar o revoluție-fulger strigând ”sus – jos!” prin câte o piață, ne place mai mult auto-victimizarea, ne place să fim vedetele propriei noastre drame mioritice, aceeași și aceeași, mereu, ne place mai mult să nu facem nimic și să ne plângem, decât să luăm o atitudine.

Da, se fraudează. Da, suntem marionetele unui imens circ politic. Da, sistemul ne este potrivnic și vor ieși câștigători tot cei care trebuie să iasă, poate. Dar le dăm și motiv și ocazie să ne fraudeze. Le dăm frânghie să ne spânzure. Pentru că a nu ieși la vot înseamnă că le dăm mână liberă să facă ce vor. Când ne vom trezi, va fi prea târziu.

Tot auzim că ”de aia merge țara asta cum merge”. Păi da, exact! Pentru că e mai simplu să dormi la căldură decât să ieși să votezi. Și ce dacă te fură? Fură una, fură o mie, fură un milion, nu or să fure vocea a 18 milioane de cetățeni. Miza e prea mare.

Dar să stăm în casă, feriți de responsabilitate. Să nu, doamne ferește, să ne exercităm vreo voință sau vreun drept! Să nu votăm că și așa nu avem pe cine, la vremurile astea noi, tot oameni vechi, mereu aceiași și ei. Da, dar poate, poate că dacă ne-am trezi pentru un minut, ne-am da seama că noi suntem sistemul. Și poate o dată, vox populi se va auzi și în ceruri…

Păcat de cei care și-au pierdut viața în 89. Ar mai muri o dată, să vadă că am ajuns să călcăm în picioare singurul lucru pentru care ei s-au luptat până la sânge și la scrum…

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>