Legenda din lada cu amintiri

Scris de Ovidiu Ciutescu pe June 12, 2013

A apărut din dorința prim-secretarului de partid Ion Coman – de a avea o mare echipă în oraș – și a murit din cauza indiferenței aceluiași oraș. Este scurta  poveste a Oltchimului, cea mai celebră marcă sportivă din patrimoniul handbalului feminin românesc.

Peste două săptămâni ar trebui să aniverseze trei decenii de existență. Lucrul acesta nu se va mai întâmpla pentru că la poalele statuii lângă care, odinioară, se intona în premieră Imnul Național acum se cântă prohodul Oltchimului…

Rămasă fără nicio jucătoare importantă, cu dorința anunțată de a se înscrie în viitoarea ediție a Ligii Naționale de handbal feminin, Oltchim nu mai e sigură de nimic. Cu atât mai puțin de ziua de mâine, care se anunță foarte neagră. Iar ‘’mâine’’ este un termen absolut generic. Pentru că în realitate nimeni nu știe dacă se mâine ușa culubului va mai fi deschisă pentru cineva!

În urmă cu trei decenii, pe 26 iunie, lua ființă “Chimistul”, grupare care avea să devină – în foarte scurt timp – regina handbalului femin românesc. Poate cineva să uite că acest tricou a fost îmbrăcat de jucătoare precum Mori Torok – Duca, Edit Matei, Mariana Târcă, Luminița Huțupan sau Cristina Neagu? Pentru cine nu știe, aceste nume, în diverse perioade de timp, au fost considerate cele mai valoroase jucătoare ale planetei!

Anii au trecut, Chimistul s-a emancipat și a devenit Oltchim, iar adversarii din Europa nu s-au mai numit Hypo Viena sau Lada Togliatti ci Podravka, Viborg, Kuban sau Viborg. Pretențiile au crescut și competiții precum Cupa Cupelor sau Cupa EHF au devenit neinteresante. Dezideratul suprem, obsesia vâlcenilor – a handbalului românesc – a devenit Champions League!

Cu acest obiectiv, gruparea de la poalele Capelei a trait până în urmă cu două luni. Până la acea blestemată semifinală contra lui Gyor. La finalul acelei duble manșe s-a rupt totul. Un vis, o istorie, un mod de a trăi pentru multe generații de vâlceni și nu numai…

De câteva zile suporterii grupării campioane a României tot ies în stradă. Și strigă pentru continuarea activității acestei echipe. Vor , ca tot românul, ajutor din partea statului. Numai că de data asta, românii au dreptate: statul ar trebui să se implice!

Cine nu e deacord cu mine, vreau să nu uite că nu în România s-a inventat asta. În toată lumea statul a intervenit atunci când echipe sportive de mare calibru au avut probleme care le-au amenințat existența. Nu de alta, dar acest gen de activitate aduce locului publicitate ieftină și dezvoltă industrii specifice. Nu mai spun că devin stindard al mândriei locale.

Să ne închipuim că mâine Steaua București dă faliment. Crede careva că politicul nu va interveni pentru a salva gruparea din Ghencea? Firește că că imixtiunea va exista și este normal să fie așa. Însă, în cazul Oltchimului se va întâmpla asta? Își va aminti cineva cât de mult s-a vorbit de țara asta în urma luptelor câștigate pe arenele Europei, își vor aminti politicienii de capitalul electoral și nu numai strâns de pe urma acestei grupări?
Autor: Ovidiu Ciutescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>