Cooperativa „Munca în zadar” faţă cu talentul devenit nesimţire

Scris de Ovidiu Ciutescu pe September 19, 2013

În momentele de nelinişte interioară Petre Ţuţea scotea vorbe de duh. Una dintre ele spunea că „la comunişti, aflatul în treabă era cap de listă pe ordinea de zi”. Asta se referea inclusiv la cei care nu erau tovarăşi de doctrină ci oameni talentaţi, pricepuţi. Dar…

Ţin minte că în momentele de rebeliune din decembrie 1989, pe străzile Sibiului Televiziunea Română însufleţea declaraţia unui tânăr. „Nu contează că acum arde acest magazin. Peste puţin timp aici va fi altul modern, cu o reclamă luminoasă. Ca în America” – spunea revoluţionarul. Atunci, în acele momente, cu toţii treceam prin ochii minţii toate calităţile poporului precum şi dramele care i –sau întâmplat de-a lungul a milenii. Atunci, însă, cu toţii aveam revelaţii înălţătoare. Visam doar la ce e frumos şi la culmile măreţe pe care muncitorul şi specialistul român vor duce această ţară.

Anii au trecut, magazinele acelea arse au dispărut, iar în locul unora chiar au apărut şi acele spaţii construite după criteriile din ţările dezvoltate. Insă, destul de puţine în raport cu mizeriile apărute precum ciupercile după ploaie. Nici cu specialiştii şi bravii muncitori nu am avut o soartă mai dulce. Sătui de lipsa condiţiilor de muncă, a salariilor mizere, au plecat care încotro, în lumea mare.

Aici am rămas tot noi, românii. După unii, cei adevăraţi. După alţii, cei incapabili să facă ceva mai bun şi câţiva patrioţi mult mai legaţi de glie decât de dragul unei vieţi mai bune. Fireşte, nu toţi suntem şi idioţi. Dar nici nu dăm pe spate să dregem lucrurile. Din mai multe motive se întâmplă asta… că politicienilor le place să se creadă Dumnezeul naţiunii, că specialiştilor să se plângă de lipsa uneia sau alteia, că muncitorul e mai mult nepriceput decât util în meserie, dar şi pentru că marii majorităţi i se rupe pur şi simplu.

Este o concluzie amară pe care o trag, ca şi unii dintre voi, zilnic. Suntem, din păcate, o naţie de filosofi. De oameni frustraţi şi ancoraţi în ideea că suntem cei mai pricepuţi şi mai… Şi pentru că tot suntem aşa, şi pentru că societatea în care existăm se hrăneşte chiar şi acum după criterii îngropate ( teoretic ) acum 23 de ani, continuăm să închidem cercul după principiul „timpul trece, noi muncim cu drag”. Că oricum nu interesează pe nimeni ce facem. Şi nici că încurcăm bunul mers al lucrurilor!

Ovidiu Ciutescu

Trackbacks & Pings

  • Blogul lui Ovidiu Ciutescu says:

    […] Anii au trecut, magazinele acelea arse au dispărut, iar în locul unora chiar au apărut şi acele spaţii construite după criteriile din ţările dezvoltate. Insă, destul de puţine în raport cu mizeriile apărute precum ciupercile după ploaie. Nici cu specialiştii şi bravii muncitori nu am avut o soartă mai dulce. Sătui de lipsa condiţiilor de muncă, a salariilor mizere, au plecat care încotro, în lumea mare. […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>