“Aproape” de noi

Scris de Ovidiu Ciutescu pe September 29, 2014

lipitoriNe place, nu ne place, dar mulți dintre noi nu avem simțul realității. Nu știm când să ne oprim, să punem punct unei activități care ne-a marcat existența.

Categoria îi cuprinde, în special, pe politicieni. Meseria asta, politica, te prinde în mrejele ei mai rău ca râia. Din moment ce ești contaminat, ADIO! viață normală. Vrei putere, vrei ciolan, vrei la masa la care se fac jocurile societății.  Altfel nu-mi explic de ce unii dintre aleșii neamului nu vor să renunțe la fotoliile pe care le ocupă și să își trăiască ultimele zile ale existenței… departe de noi!

Întâmplător știu povestea a doi oameni. Provin din UNICUL partid, sunt sub aceași culoare politică de 25 de ani încoace și sunt bolnavi. Unul dintre ei – președinte de Consiuliu Județean – se spune că ar avea cancer, într-o fază destul de avansată. Boala l-a măcinat în așa hal încât nu mai poate parcurge drumul de la portiera mașinii de serviciu la birou fără ajutorul șoferului și al portarului instituției. Celălalt, deputat, are o altă boală, dar o simptomatică asemănătoare. Sunt oameni care au devenit (oricum îi consider pușcăriabili datorită modului în care au tocat banii publici și europeni!) inutili societății din orice punct de vedere. Dar sunt oameni care nu vor să renunțe la funcție, la fotoliu, la ciolan…

Problema este că nici cei care îi dirijează nu înțeleg că astfel de personaje nu aduc plus-valoare socială (Nu că ar fi produs vreodată un astfel de lucru… ), că rezoluții de genul “să îi lăsăm liniștiți că oricum…” nu îi ajută cu nimic. Nici pe ei și nici pe noi. Din contră, îi țin aproape de noi, ca pe niște lipitori!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>